Alerte Medicale

de creștere, nu este necesară întreruperea acestuia înainte de studiul somnului, dacă nu apar probleme respiratorii grave.
 
Orice anomalie depistată în cursul studierii somnului trebuie discutată cu medicul curant şi cu specialistul pneumolog în vederea unui plan detaliat pentru tratamentul şi managementul acestuia.
 
Pentru scăderea ponderală, pe lângă  alimentaţia săracă în calorii  trebuie incluse modalităţi ca:
  • Oxigen suplimentar
  • Presiune pozitivă continuă în căile respiratorii 
  • Oxigenul trebuie folosit cu grijă, întrucât hipoxemia la unele cazuri poate fi singurul excitant respirator, terapia cu oxigen în acest caz poate agrava respiraţia în timpul nopţii
  • Educaţia comportamentală poate fi necesară pentru a accepta presiunea pozitivă continuă în căile respiratorii
  • Medicaţia pentru tratarea comportamentului trebuie să fie în concordanţă cu planul general de tratament
 
Dacă studiul somnului este anormal la copilul sau la adultul obez (greutatea corporală ideală > 200%), problema principală a greutăţii trebuie rezolvată prin regim şi exerciţii fizice. Acestea sunt de preferat în locul intervenţiilor chirurgicale. Tehnici pentru scăderea greutăţii sunt disponibile la clinicile şi centrele specializate în SPW sau la organizaţiile de suport ale părinţilor. Probleme de comportament legate de regim şi exerciţii fizice pot necesita ajutorul unor persoane cu experienţă în SPW.
 
Dacă este necesară o intervenţie chirurgicală pe căile respiratorii, medicul chirurg şi anestezist trebuie să fie în cunoştinţă de cauză privind problemele specifice pre- şi postoperatorii la persoanele cu sindrom Prader-Willi. (Vezi articolul „Anesthesia and PWS” din „Medical News” de Dr. Loker şi Dr. Rosenfeld, în Gathered View, vol. 26, Nov.-Dec., 2001 sau caută www.pwsausa.org)
 
Traheostomia poate prezenta probleme unice la pacienţii cu SPW şi trebuie evitată pe cât posibil, efectuată numai în cazuri extreme. Traheostomia în mod tipic nu este garantată la pacienţii cu obezitate patologică , pentru că problema fundamentală este hipoventilaţia şi nu obstrucţia. Posibilitatea autovătămării locale este frecventă la bolnavii cu SPW traheostomizaţi.
 
La această oră nu dispunem de date despre o legătură directă între tratamentul cu hormon de creștere şi tulburările respiratorii în SPW. Hormonul de creştere a arătat efecte benefice la majoritatea bolnavilor cu SPW, inclusiv în sistemul respirator. Trebuie luat în vedere raportul risc/beneficiu în tratamentul cu hormon de creștere la bolnavii cu tulburări de somn. Familia şi medicul curant trebuie să aibă la dispoziţie un studiu al somnului cu 6-8 săptămâni înaintea iniţierii unui tratament cu hormon de creştere. De asemenea, trebuie efectuat încă un studiu de control al somnului la un an după iniţierea tratamentului cu hormon de creştere.
 

Bolile gastro-intestinale acute pot periclita viața

Janalee Heinemann-Director Executiv, PWSA (USA)
 
Recent am primit un telefon de la un medic, care a relatat c ă o mamă